Pestera Bulba

Cunoscută şi sub denumirea de Peştera Mare sau Peştera de la Baia, Peştera Bulba a fost săpată în calcarele jurasic­neocomiene din dealurile Brăzişori şi Cornetu Mare şi aparţine bazinului hidrografic Zăton­Bulba. Peştera se remarcă prin numeroasele forme de eroziune­coroziune prezente cu precădere în etajul activ şi prin concreţiuni, prezente în Galeria Vălurilor de Cristal din etajul fosil.

Peştera se întinde sub teritoriul comunei Ponoarele, fiind o peşteră încă activă prin faptul că pe aici curge firul apelor venite din Zătonul Mare şi din Zătonul Mic. Atât specialiştii, cât şi localnicii tind să creadă că galeriile peşterii se întind pe toată suprafaţa comunei Ponoarele şi că Peştera Bulba se continuă, comunicând cu Peştera Topolniţa. În susţinerea acestei idei mai vine şi faptul că fauna acestor două peşteri este asemănătoare. Peştera este una de resurgenţă, datorită izvoarelor carstice ce alimenteză zona, aproximativ 50 de izvoare carstice intermediare funcţionând ca izbucuri în Valea Bulbei. Peştera este cuprinsă în nomenclatorul peşterilor protejate din România, făcând parte din clasa A şi poate fi vizitată atunci când apele pârâului Bulba seacă.

Intrarea în peşteră este impunătoare, din acesta ieşind pârâul Bulba. Etajul activ este străbătut de acest fir de apă care pe parcursul drumului se transformă în râu şi trece prin localitatea Baia de Aramă.

Peştera prezintă mai multe nivele de eroziune ce sunt prezente pe pereţi, scurgeri parietale, terase şi sifoane la nivelul albiei râului. Această galerie are o lungime de 950­1000 m, din loc în loc desfăşurându­se în spaţii destul de generoase. Etajul subfosil are o lungime de peste 1200 m şi se caracterizează prin prezenţa stalagmitelor şi stalactitelor. Apa ajunge în peşteră doar în momentul în care Lacul Zăton, lac cu care aceasta comunică, este plin. Acest etaj cuprinde galerii de mare frumuseţe, între ele remarcându­se Galeria cu Anastomoze. Datorită diferenţei de 20-25 m dintre nivele, accesul în galeriile superioare se face printr­un loc numit Balconul. Ultimul etaj, cel fosil, este cel mai interesant din punct de vedere speologic, aici descoperindu­se material fosilifer din Jurasic. Acest etaj are o lungime ce depăşeşte 1300 m, fiind o adevărată capodoperă a naturii. Aici se află Galeria Vălurilor de Cristal care se caracterizează prin policromia stalactitelor şi stalagmitelor.

Accesul în peşteră este permis cam 3-4 luni pe an, moment în care nivelul freatic este scăzut, permiţând explorarea peşterii.

Răspunde

Adresa de e-mail nu va fi publicată pe site. Câmpurile obligatorii sunt marcate *

Puteți utiliza aceste taguri HTML și atribute:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

www.inforegio.ro

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro